Un subiect de mare actualitate, dar foarte puțin abordat în ROMANIA !
Copilul prezintă adesea tulburări ale motricităţii buco-faciale, manifestate prin dificultați de: apucare a alimentelor, menţinere acestora și a salivei în gură, dificultăți de masticaţie, de transport intrabucal al bolului alimentar, de aspirare a lichidelor şi de deglutiție,funcţionale de supt.
Tulburările de alimentație și fonație în funcție de intensitate se clasifică astfel:
– gradul IV, atunci când este imposibilă exprimarea orală, aceasta atrăgând după sine mari dificultăţi în alimentaţie;
– gradul III, în care dificultăţile de articulare fac posibilă înţelegerea copilului de către familie, apropiaţi sau de către persoane obişnuite cu acest tip de tulburări;
– gradul II, atunci când copilul este înţeles de toată lumea, dar exprimarea se face cu dificultate;
– gradul I, atunci când greşelile de articulare ale copilului sunt discrete.
Copiii cu PC/IMC, necesită o evaluare clinică și funcțională în ceea ce privește tulburările motricității buco-funcționale, în vederea stabilirii tehnicilor de educare terapeutică și a educării familiei și aparținătorilor. Este necesară o colaborare foarte strînsă între fizioterapeut și logoped, în ceea ce privește motricitatea funcțională buco-facială, astfel încât competențele acestora în materie de deglutiție să fie utilizate doar în interesul copilului.
Recunoașterea tulburărilor de deglutiție este legată de:
– prinderea, masticația și transportul alimentelorse realizează cu dificultate sau este imposibilă;
– bolul alimentar sau lichidele sunt introduse în faringe în condiții funcționale anormale, iar deglutița este realizată cu dificultate;
– prezența anomaliilor legate de reflexele de deglutiție împiedică copilul să înghită corect;
Starea de contracție globală a mușchilor gâtului produce:
– limitarea mișcărilor antero-posterioare ale mandibulei, care se asociază mișcărilor de supt și mișcărilor complexe (formare a bolului alimentar).
– diminuarea mișcărilor active ale obrajilor.
– mișcările peristaltice ale limbii sunt diminuate în amplitudine în timpul transportului bolului alimentar către faringe( se exercită presiuni cu intensitate crescută pe pereții faringelui).
Limitarea mișcărilor limbii ale cărei fibre sunt în stare de contracție și determină limitarea sau chiar ineficiența acesteia în timpul:
– acțiunii complexe a suptului/alăptării;
– acțiunii de a amesteca alimentele în timpul masticației;
– mișcărilor peristaltice care asigură transportul bolului alimentar.
Hipotonia buzelor
Consecințele funcționale ale hipotoniei buzelor pot fi următoarele:
a) buzele copilului nu prind corect mamelonul/tetina, ceea ce produce pierderea laptelui la nivelul comisurii bucale;
b) alimentele nu sunt prinse din linguriță și, mai târziu, din furculiță;
c) pierderea salivei sau alimentelor semi-lichide survine fie la începutul mișcărilor peristaltice ale limbii, fie în momentul împingerii exagerate a limbii, dacă prezintă tendința de protruzie.
Dacă unui copil i se permite să rămână într-un anumit stadiu de dezvoltare, pentru o perioadă de timp prelungită, devine din ce în ce mai dificilă implementarea și acceptarea noilor programe de educare terapeutică bucofacială
Pentru învățarea tehnicii hrănirii la persoanele cu dizabilități trebuie să se implementeze programe individualizate, implicarea familiei, a specialiștilor.
Lucrez de peste 32 de ani în abordarea și îngrijirea copiilor cu afectare orofacială și sunt mândră că am făcut pionerat în această nișă atât de puțin evaluată, tratată și discutată.